Recenzii / acum 14 ani

Fallout 3 Review

Deopotriva emotiile fanilor Fallout si exaltarile gamerilor cu preferinte de data mai recenta se pot confrunta cu jocul produs de Bethesda. Acum, ca acesta a fost lansat, ramane sa vedem cat va incanta ambele categorii de gameri. Ce se mai pastreaza din elementele impuse de RPG-urile legendare sau din spiritul lor? Ce aduce nou Fallout 3? Este acesta o reusita, un esec sau poate niciuna din ele? Vom vedea in randurile ce urmeaza, inspirate de orele petrecute prin wasteland si de sunetul detectorului de radiatii.

You were born in the Vault...

Pentru cei care inca nu stiu despre ce este vorba, Fallout 3 se desfasoara intr-un univers postapocaliptic, impus de predecesorii Fallout 1 si Fallout 2. Intr-un viitor nu foarte indepartat, omenirea se razboieste folosind cea mai inalta tehnologie pentru eradicarea adversarului. Da, ati ghicit, e vorba de armele nucleare. Eradicarea are un succes atat de mare, incat intreaga suprafata pamantului devine nelocuibila. Supravietuiesc doar oamenii suficient de bogati pentru a-si cumpara un loc sigur in adaposturile subterane numite Vaults. Dupa ani buni, oamenii ies din Vaults si incearca sa repopuleze desertul si ruinele care au ramas in urma razboiului. Acest demers este insa unul dificil, insotit de multe probleme, precum lipsa hranei, atacul animalelor supuse unor mutatii sau unor oameni deveniti monstri prin iradiere sau experimente nereusite, apeluri la supunere de la niste factiuni misterioase etc. In Fallout 3, jucatorul se vede silit sa-si paraseasca locul natal, Vault 101 pentru a pleca in cautarea tatalui sau, a carui disparitie este un mister. In aceasta cautare, jucatorul va descoperi asa numita Capital Wasteland, cu asezarile si oamenii veniti de prin alte locuri, avand posibilitatea de a ajuta sau de a duce la pierzanie diversi indivizi. Misiunea sa se va schimba destul de rapid, fiind legata de bunastarea populatiei wasteland-ului si implicand o serie de riscuri majore.

Pe parcursul jocului, jucatorul va avea ocazia sa asculte cateva posturi de radio, fiecare cu programe specifice, cu felurite melodii, in spiritul anilor '50 si cu stiri care vor anunta faptele lui demne de lauda sau de blam. La acestea se adauga peisajele impresionante aratand cladirile emblematice ale Statelor Unite devenite intre timp ruine, produse reprezentative pentru "trend-urile" americane precum Nuka Cola, comic books si multe altele. Toate acestea, imbinate cu atmosfera dezolanta, cu peisaje maronii si lipsite de vegetatie, crestate de cratere si ceea ce a mai ramas din infrastructura aduc mult cu elementele care au facut celebre primele doua jocuri ale seriei. Sa vedem insa si cum se descurca jucatorul la partea mai putin contemplativa a jocului.

Bruiser sau sniper?

Subtitlul s-ar putea sa lase cititorii nedumeriti, pentru ca reprezinta o distinctie intre un trait si un perk. Ei bine, in Fallout 3 nu mai exista trait-uri, in schimb exista mai multe perk-uri. Sistemul de creare si evolutie al personajului a fost modificat in mai multe privinte si asta mai degraba in avantajul jucatorului neexperimentat. Astfel, atributele, reunite sub numele de S.P.E.C.I.A.L.(Strenght, Perception, Endurace, Charisma, Intelligence, Agility si Luck) nu mai sunt atat de hotaratoare pentru diverse aspecte ale jocului. Un scor de 8 este foarte bun, permitand alegerea oricarui perk care presupune un anumit atribut. Chiar mai mult, acestea pot fi imbunatatite chiar de la primul nivel, printr-un perk. La acestea se adauga anumite "bobbleheads" gasite pe parcursul jocului care maresc atributele cu un punct si skill-urile cu 15. Skill-urile sunt mai putine decat in jocurile anterioare, insa mai toate sunt utile, unele dintre ele avand utilizari chiar si in dialoguri si diferite questuri. Sistemul este interesant, insa e cu mult diluat fata de provocarea pe care o reprezentau predecesorii. Personajul poate evolua efectiv in orice si devine invincibil de la un anumit punct incolo. Perk-urile sunt mai multe, insa si foarte multe dintre ele sunt in principiu inutile, pentru ca majoritatea maresc skill-uri. Si, spre deosebire de Fallout 1 si 2, maximizarea unui skill este de-a dreptul banala in Fallout 3. Daca tot am vazut cum stau toate acestea pe hartie, sa vedem si actiunea propriu-zisa.

Unul din aspectele cele mai controversate ale lui Fallout 3 il constituie sistemul de lupta, care nu mai este turn-based, ci real time. Bine, spun RPG-istii hardcore, asta nu inseamna ca se transforma intr-un shooter? Partial... da si ma refer la lupta care are loc stricto sensu in real time. Din pacate, aceasta optiune ne prezinta un shooter de proasta calitate, unde nimeresti greu si irosesti o multime de munitie. Cealalta optiune, VATS (VaultTec Assisted Targeting System), este mai buna. Aceasta presupune "oprirea timpului" si tintirea inamicului in diverse zone ale corpului cu anumite procente reprezentand sansele de reusita. Din pacate, insa, nu mai pastreaza nimic din lupta din jocurile precedente. In sensul ca nu mai este nici pe departe atat de tactica si tinde sa favorizeze jucatorul. Din aceasta cauza, majoritatea luptelor nu reprezinta o provocare, singura problema fiind pe alocuri lipsa munitiei sau numarul foarte mare de inamici. Dupa cum remarcam si mai devreme, de la un punct incolo, nici o lupta nu mai reprezinta o problema. Acest lucru scade destul din adrenalina pe care ar trebui s-o produca un joc din seria Fallout, mai ales axat pe mai multa actiune. Dincolo de nostalgia fanilor Fallout, cred ca sistemul de lupta putea sa fie mai bine pus la punct. Iar acest lucru priveste mai ales lupta melee, unde nici macar nu mai poti tinti o anumita regiune a corpului, ci doar inamicul ca intreg.

Peisaje dezolante...

...si la propriu si la figurat. La propriu pentru ca, dupa cum spuenam la inceput, atmosfera de lume post-apocaliptica este bine realizata si aceasta in special datorita graficii bune. Veti vedea elemente foarte bine realizate, de la guri de metrou si adaposturi subterane si pana la arme si armuri. Insa cum nici un lucru nu poate fi perfect, nici grafica, despre care stiam dinainte ca va fi punctul forte al jocului nu este de nota 10. De ce? In primul rand ar trebui mentionate bug-urile destul de multe, de la clasicul trecut prin perete si intrat prin celelalte personaje. Apoi, ar mai trebui punctate fetele total inexpresive ale personajelor, unele chiar repetitive. Cei care se temeau de aceste lucruri pentru care producatorii erau cunoscuti din jocurile precedente, n-au scapat de aceasta teama. E drept, repetitivitatea nu e atat de evidenta, insa scade mult din atmosfera si din personalitatea NPC-urilor, care si-asa e destul de fragila. Pe de alta parte, la sunet nu sunt prea multe lucruri de reprosat, acesta fiind relativ bine realizat si in ton cu atmosfera.

Unul din punctele forte ale jocului il reprezinta questurile multe, diversificate si cu psoibilitati multiple de solutionare. Din pacate, si aici isi fac loc unele lucruri care nu prea au ce cauta intr-un joc de tipul lui Fallout. E suficient sa mentionam un fel de "vampirism" datorat, chipurile, radiatiei. Dincolo de aceste inconveniente, insa, Fallout 3 ofera mai mutle questuri interesante si pline de umor. In acest sens e demna de mentionat solutionarea unui conflict intre doi oameni care se cred "supereroi". Si umorul are insa limitele sale si pierde tocmai profunzimea pe care o avea la jocurile facute de Black Isle. Astfel, glumele cu nuanta politica sau problemele social-administrative, nu sunt decat umbre palide a ceea ce gaseam in jocurile precedente. Daca in Fallout 2 gaseam ilustrata foarte bine democratia in NCR sau oligarhia in Valut City, in Fallout 3 nici nu sunt prea multe orase propriu-zise (singurele notabile ar fi Rivet Ciy si Megaton). Cat despre datele de ordin politic, putem spune ca sunt destul de rudimentare si e suficient sa ne gandim la episodul cu "republica lui Dave" sau la replicile de-a dreptul penibile din final privind "legitimarea" puterii. Lucruri asemanatoare se pot spune si despre factiunile religioase. Aceste aspecte sunt dezamagitoare. Si nu numai din punctul de vedere al predecesorilor, ci si din acela al realizarilor trecute al celor de la Bethesda. Mi-e greu sa-mi explic cum aceeasi oameni care au creat conflicte politice si religioase atat de profunde si serioase in Morrowind, n-au fost in stare sa incropeasca ceva mai de Doamne-ajuta in Fallout 3. Dincolo de acestea zace insa si cea mai mare problema a jocului, storyline-ul...

War, war never changes...

Uilizarea acestei replici care a facut seria celebra era, probabil, inevitabila. Din pacate, in Fallout 3, aceasta circumscrie o poveste care incepe interesant, dar care se pierde in detalii inutile si incoerente si sfarseste de-a dreptul penibil. Alftel spus, evenimentele din a doua parte a povestii pur si simplu nu au sens. Nu pot sa dau spoilere, insa cei care au jucat/vor juca isi pot da seama la ce ma refer. De la salvarea umanitatii din wasteland se ajunge la un conflict destul de greu de explicat si la sacrificii total inutile. Daca mai luam in calcul si saracia replicilor, tacamul e complet. Astfel, dialogurile din joc variaza, exista momente in care zambesti sau esti uimit, dar exista si momente in care iti poti cu greu opri rasul la stupiditatea acestora. Mai trist e cand vorbim de stupiditatea replicilor care presupun scoruri mari la inteligenta. Story-ul este, de departe, cel mai mare minus al jocului. In lumina unui story bun, celelalte defecte ar fi parut acceptabile. Din pacate insa, lipsa unui story consistent atrage privirile asupra altor aspecte mai putin reusite.

Desi producatorii s-au straduit sa ofere jucatorului diversitate, nu reusesc intotdeauna. Astfel, optiunea de repair e destul de frustranta si scade destul de mult gradul de roleplay. Daca la aceasta mai adaugam si inventory-ul neinspirat, de tip TES, optiunea de a crea propriile arme devine aproape inutilizabila. De asemenea, lumea jocurlui, altfel bine reallizata devine de multe ori frustranta datorita timpului pe care trebuie sa-l petreci explorand si omorand aceleasi tipuri de inamici. Plimbarea prin wasteland si existenta unui numar impresionant de locatii n-a fost niciodata punctul forte al jocurilor din seria Fallout. Din pacate, se pare ca producatorii au inteles gresit (sau pur si simplu au ignorat) unele aspecte ale jocului si de aceea, rezultatul e oarecum unul paradoxal. Sa nu uitam si ca in Fallout 2 nu mai puteai colecta armurile inamicilor doborati (dintr-un motiv destul de logic, as zice). Ei bine, in Fallout 3 poti colecta in intregime tot ce avea un personaj si dupa ce l-ai transformat intr-o gramajoara verde cu plasma rifle. Desi, din cauza gore-ului si violentei mult accentuate si de grafica foarte buna, jocul se vrea a fi unul serios, conflictele sau anumite mecanisme ale gameplay-ului par sa se adreseze gradului de intelegere al copiilor. Ce conteaza daca esti dependent de droguri sau ca te-ai iradiat daca mergi la primul doctor sau la propriul laborator si esti ca si nou?

In the wasteland...

Dupa ce am observat aceste aspecte, este necesar sa mentionam ca Fallout 3 nu mai este in nici un caz ceea ce au fost predecesorii sai. In acelasi timp, nu este nici un joc revolutionar, memorabil. Reprezinta mai degraba, un joc de care sa te bucuri cateva ore bune si ale carui limite sunt acceptabile. Din pacate, modul in care se incheie strica perspectiva de final a multor RPG-isti. Pentru ca nedumerirea lor e fireasca: ce fel de RPG e acela fara un story solid? Bethesda ar fi putut, cu siguranta sa imbunatateasca multe aspecte ale lui Fallout 3 si asta dincolo de "reimprospatarea" departamentului de story si dialog despre care am citit intr-un review de pe No Mutants Allowed. Multe posibilitati grafice au fost pur si simplu ignorate, iar aceasta dauneaza diversitatii jocului. Mi-ar fi placut, de exemplu, sa vad efectele radiatiei asupra personajului principal, dincolo de cateva mesaje si scaderea atributelor. Singura, aceasta posibilitate ar fi dat fanilor senzatia ca Bethesda intentioneaza sa duca mai departe universul Fallout. Si pot fi concepute mult mai multe exemple. Insa, data fiind situatia curenta, jocul incearca sa fie Fallout si ramane oarecum Fallout, insa cu serioase rezerve, fiind o experienta destul de placuta, insa nimic mai mult.